Program politic

programpolitic
Legea este făcută de oameni pentru oameni.
Introducere

De câte ori nu am auzit că România are un potenţial imens prin resursa umană, în special prin intermediul tinerilor valoroşi care ar putea dezvolta economia ţării şi sunt responsabilii de mâine ai celor care astăzi îi susţin?

Deşi cu toţii suntem conştienţi de faptul că bunăstarea oamenilor se realizează prin educaţie, investiţii şi creare de noi locuri de muncă, una dintre cauzele cele mai des invocate pentru care aceste lucruri întâmpină obstacole este reprezentată de lipsa predictibilităţii legislaţiei. Legislaţia trebuie să fie astfel stabilă şi în folosul cetăţenilor.

clujnapoca-piata-unirii

Copyright poza Alexandru Mahu

Scopul programului politic

Doresc să contribui la conturarea unei legislaţii predictibile, reorganizate, mai suplă şi orientată în folosul cetăţeanului în anumite domenii precum:

  • educaţia tinerilor,
  • încurajarea antreprenoriatului şi a altor măsuri în vederea reducerii şomajului în rândul tinerilor,
  • încurajarea şi susţinerea sportului de performanţă,
  • încurajarea şi susţinerea sportului de masă şi a unei vieţi sănătoase prin măsuri legislative de limitare a creşterii gradului de obezitate în rândul tinerilor şi a altor categorii de persoane)
Principalele obiective ale programului meu politic:
  1. Iniţiative legislative în domeniul educaţiei şi formării tinerilor pentru îndeplinirea obiectivelor fixate prin Strategia Europa 2020 referitoare la scăderea abandonului şcolar, respectiv creşterea numărului de absolvenţi ai şcolilor profesionale şi ai celor cu studii superioare.
  2. Reorganizarea legislativă referitoare la antreprenoriatul tinerilor şi alte măsuri de reducerea a şomajului în rândul acestora, axate pe încurajarea dezvoltării afacerilor şi pe competiţie în domeniile cercetării şi inovării în termen de 4 ani
  3. Reorganizare şi îmbunătăţiri legislative referitoare la finanţarea şi susţinerea sportului de performanţă
  4. Reorganizare şi îmbunătăţiri legislative referitoare la susţinerea sportului de masă şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos.

Prezentul document este în acord cu Programul de Guvernare al Partidului Naţional Libera care la secţiunea tineret punctează necesitatea unei dereglementari şi a unei coerente instituţionale, întrucât “… responsabilitata în domeniul tineretului este împărţită între mai multe instituţii la nivel central şi local, care aplică normele în vigoare”, precum şi necesitatea unui audit cu scopul “.. regândirii cadrului legislativ actual acolo unde este necesar (prin acțiuni de comasare și de reducere a numărului actelor normative și prin inițierea de acte normative noi și simplificate..”

 

Doresc să menţionez faptul că prezentul document a pornit de date statistice oficiale, dar şi de la nevoi reale şi actuale ale tinerilor pe care i-am întâlnit în cei peste 12 ani de când fac politică.

Pe ce se bazează prezentul program politic din punct de vedere statistic şi al nevoilor?

 

România se află astăzi într-o etapă de maturizare economică, socială, politică. Pe fondul dezvoltării rapide a tehnologiei, a schimburilor comerciale globale, un rol major în dezvoltarea economică a României îl au tinerii.

În România anului 2016, statistica releva anumite contraste:

Pe de o parte rata abandonului şcolar în rândul tinerilor români cu vârste între 18 şi 24 ani în 2016 este de 18.9%, un procent îngrijorător comparativ cu majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, iar şomajul în rândul tinerilor se află la un nivel procentual de 22.8% în trimestrul al III lea din anul în curs, în această statistică nefiind luaţi în considerare şi tinerii care au depăşit perioada acordării indemnizaţiei de şomaj, nu sunt angajaţi şi nu au resurse financiare proprii.

O parte dintre aceştia (tineri cu vârsta între 18-24 de ani) intră în categoria NEETs.

Este nevoie de revizuirea legislaţiei în vederea scăderii ratei de abandon şcolar în România şi creşterea numărului de absolvenţi de şcoli profesionale, precum şi a celor cu studii superioare.

Conform datelor ofertite de către Institutul Naţional de Statistică aferente primului trimestru din anul 2016, se poate observa rata şomajului pe grupe de vârstă, pe sexe şi în funcţie de medii urban/rural:

grafic

Pe de altă parte, în ultimii ani se înregistrează o creştere a preferinţei tinerilor pentru antreprenoriat şi intraprenoriat în România. Conform Institutului Naţional de statistică şi a datelor furnizate de către Eurostat, în 2015, 4 din 10 antreprenori din România erau tineri cu vârsta de maxim 40 de ani, cei mai mulţi aflându-se în judeţele Cluj şi Iaşi.

În 2016, în companiile antreprenoriale româneşti lucrează 2.4 milioane oameni, comparativ cu 1.1 milioane persoane angajate în societăţi multinaţionale. Dezvoltarea parcurilor industriale, finanţările naţionale şi europene, diferitele facilităţi fiscale acordate firmelor care angajează tineri reprezintă măsuri bune ce trebuie continuate într-un cadru legislativ coerent şi transparent.

Pe lângă aceste măsuri este nevoie de o legislaţie fiscală corectă, transparentă, care să nu descurajele continuarea activităţii startup-urilor şi altor firme nou înfiinţate de către tineri după primul an de la înfiinţare.

PNL a depus mereu eforturi în sensul încurajării antreprenoriatului în rândul tinerilor şi a creării locurilor de muncă, locuri de muncă ce susţin financiar pensii şi salarii în România, iar acest demers trebuie să continue, aducând îmbunătăţiri, fără a se face abuz de legislaţie, într-o formă legislativă suplă, transparentă, stabile şi orientată către rezultat.

La nivel sportiv avem doua mari directii:

SPORTUL DE PERFORMANȚĂ și ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ care dezvoltă sentimentul de prestigiu, mândrie națională și formeaza modele de urmat în societate si SPORTUL DE MASĂ SAU SPORTUL PENTRU TOȚI care dezvoltă comportamente sănătoase, orientate către performanța cotidiană și asigură dezvoltare durabilă.
 carena

În ceea ce priveşte încurajarea sportului de performanţă, propun un pachet de soluţii integrat care să includă corelarea, revizuirea și reproiectarea legislației actuale în domeniu, în vederea unei mai bune finanţări.

Aceeaşi acţiune legislativă de reorganizare trebuie realizată şi în privinţa sportului de masă, cu încurajarea acestuia şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos pentru tineri, cu reducerea fenomenului de obezitate în rândul acestora.

Imi doresc să realizăm corelarea, revizuirea și reproiectarea legislației actuale sportive, avand ca și obiective principale:

  • Stimularea fiscală a companiilor private care finanțează sau sponsorizează asociațiile sportive de masă/performanță;
  • Reorganizarea sistemelor de finanțare publică a federațiilor sportive, după criterii clare și transparente;
  • Dezvoltarea unor programe de reconversie profesională a sportivilor care se află în incapacitatea de a mai continua activitatea sportivă, ca urmare a unor accidente cauzate de practicarea sportului respectiv;
  • Înființarea unor secții de medicină sportivă în cadrul spitalelor județene, acolo unde nu există policlinici sportive;
  • Reorganizarea Comisiei Naționale de Acțiune Împotriva Violenței în Sport pentru eficientizarea combaterii violenței la manifestările sportive;
  • Promovarea sportului universitar, mai ales prin organizarea de competiții între universități și centre universitare, precum și sprijinirea participării acestora în competițiile internaționale;
  • Lupta împotriva corupției, dopajului, violenței în sport și a pariurilor trucate.
  • Creșterea rolului administrației publice locale în dezvoltarea și susținerea activității sportive
  • Șanse egale la practicarea sportului de performanță – crearea unui cadru legislativ și norme financiare care să faciliteze practicarea sportului în vederea selecției și a obținerii performanțelor (susținerea Campionatelor Locale, Regionale și Naționale)
  • Crearea unui cadru legal în vederea asocierii public – privat cu scopul de a dezvolta bazele sportive
  • Acordarea de facilități fiscale pentru construirea de spații destinate educației fizice și sportului
  • Program de reformă instituțională în administrația sportului.

Pentru a putea realiza această reformă majoră administrativă și legislativă în administrația sportului românesc, vom avea ca și parteneri principali Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile naţionale pe ramura de sport, Federația Sportului Școlar și Universitar,  cluburile şi asociaţiile sportive, sportivi, antrenori, administratori, arbitri, mass media sportivă și organizaţiile sportive internaţionale.