Camera Deputaţilor
este organizată în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din:
Biroul permanent, grupurile parlamentare şi comisiile parlamentare.
Biroul permanent este compus din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.
Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.
Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi.
Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.
În Camera Deputaţilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:
Sorin Moldovan - Camera Deputatilor
• Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD)
• Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (PNL)
• Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România (USR)
• Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (PNL)
• Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România (USR)
• Grupul parlamentar al AUR
• Grupul parlamentar al UDMR
• Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.
• Grupul parlamentar al UDMR
• Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.
Grupurile parlamentare
sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.
Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor din care fac parte.
Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.
Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele dacât minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.
În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii proprii, alcătuită din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar. Liderul grupului prezină Camerei denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală.
În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultate în urma alegerilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.
Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.
Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului. Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.
Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol major în activitatea Camerei Deputaţilor atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi de conducere, cât şi în ceea ce priveşte definirea atitudinii şi a poziţiei politice a deputaţilor faţă de proiectele de lege supuse dezbaterii.
Astfel, grupurile parlamentare, prin liderul de grup sau prin ceilalţi reprezentanţi, au următoarele atribuţii:
-fac propuneri pentru componenţa Comisiei de validare a mandatelor de deputat;
-propun candidaţi pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea membrilor Biroului permanent, în limita locurilor ce le revin;
-prezintă opţiunea deputaţilor din respectivul grup pentru a face parte din comisiile permanente, avansează propuneri pentru funcţiile din birourile acestora şi desemnează deputaţii care vor face parte din alte comisii ale Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.
-pot cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuşi de grupul respectiv;
-participă la stabilirea ordinii de zi şi pot cere modificarea ordinii de zi a şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor;
pot prezenta amendamente şi pot cere încheierea dezbaterii asupra unei probleme puse în discuţia Camerei Deputaţilor;
-pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul şedinţelor în plen;
Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, autoturisme, personal de secretariat şi de specialitate, potrivit hotărârii Biroului permanent.
Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor din care fac parte.
Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.
Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele dacât minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.
În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii proprii, alcătuită din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar. Liderul grupului prezină Camerei denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală.
În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultate în urma alegerilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.
Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.
Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului. Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.
Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol major în activitatea Camerei Deputaţilor atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi de conducere, cât şi în ceea ce priveşte definirea atitudinii şi a poziţiei politice a deputaţilor faţă de proiectele de lege supuse dezbaterii.
Astfel, grupurile parlamentare, prin liderul de grup sau prin ceilalţi reprezentanţi, au următoarele atribuţii:
-fac propuneri pentru componenţa Comisiei de validare a mandatelor de deputat;
-propun candidaţi pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea membrilor Biroului permanent, în limita locurilor ce le revin;
-prezintă opţiunea deputaţilor din respectivul grup pentru a face parte din comisiile permanente, avansează propuneri pentru funcţiile din birourile acestora şi desemnează deputaţii care vor face parte din alte comisii ale Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.
-pot cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuşi de grupul respectiv;
-participă la stabilirea ordinii de zi şi pot cere modificarea ordinii de zi a şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor;
pot prezenta amendamente şi pot cere încheierea dezbaterii asupra unei probleme puse în discuţia Camerei Deputaţilor;
-pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul şedinţelor în plen;
Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, autoturisme, personal de secretariat şi de specialitate, potrivit hotărârii Biroului permanent.
Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Se pot constitui, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.
În Camera Deputaţilor s-au constituit următoarele comisii permanente (legislatura 2020-2024): :
1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare
2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
3. Comisia pentru industrii şi servicii
4. Comisia pentru transporturi şi infrastructură
5. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
6. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
7. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului
8. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic
9. Comisia pentru muncă şi protecţie socială
10. Comisia pentru sănătate şi familie
11. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
12. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
13. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
14. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
15. Comisia pentru politică externă
16. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii
17. Comisia pentru regulament
18. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
19. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
20. Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării
21. Comisia pentru afaceri europene
22. Comisia pentru constituționalitate
23. Comisia pentru știință și tehnologie
24. Comisia pentru tineret și sport
Pentru mai multe informații despre cum funcționează comisiile parlamentare vizitează secțiunea Activitate parlamentară
Camera Deputaților îşi desfăşoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. La deschiderea sesiunii ordinare se intonează imnul național al României. La începutul şedinței de deschidere a sesiunii ordinare, fiecare lider de grup parlamentar prezintă componența grupului său, structura de conducere şi numele deputaților aleşi în funcțiile de conducere ale grupului. După anunțul liderilor de grupuri parlamentare, preşedintele Camerei Deputaților convoacă Comitetul liderilor grupurilor parlamentare pentru negocierea funcțiilor în Biroul permanent al Camerei Deputaților şi în birourile comisiilor permanente, conform ponderii grupurilor parlamentare anunțate în conformitate cu prevederile alin. (3) din Regulament. Rezultatul negocierii realizate în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este prezentat plenului de preşedintele Camerei Deputaților. Liderii grupurilor parlamentare prezintă propunerile nominale ale grupurilor parlamentare pentru fiecare funcție din Biroul permanent al Camerei Deputaților şi din conducerea comisiilor permanente, alocată conform configurației politice a Camerei Deputaților existente la începutul sesiunii.
Votul privind componența Biroului permanent al Camerei Deputaților se realizează conform dispozițiilor Regulament. Camera Deputaților se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puțin unei treimi din numărul deputaților. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi, precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii. Neaprobarea de către Cameră a ordinii de zi solicitate împiedică ținerea sesiunii extraordinare. Convocarea Camerei Deputaților se face de către preşedintele acesteia. Preşedintele nu va lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (8) şi (9) din Regulament. În timpul sesiunilor, deputații lucrează în şedințe în plen, în comisii, în grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripțiile electorale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaților.
În afara sesiunilor deputații îşi pot desfăşura activitatea, cu aprobarea Biroului permanent, în comisii permanente sau speciale ori îndeplinesc alte sarcini dispuse de Camera Deputaților. În afara sesiunilor deputații pot lucra în grupuri parlamentare, din dispoziția sau cu aprobarea conducerii grupurilor, şi îşi exercită mandatul la nivelul birourilor parlamentare şi în circumscripțiile electorale. Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri, moțiuni simple, mesaje, declarații, rezoluții şi alte acte politice în prezența majorității deputaților, conform prevederilor Regulamentului.
Întrebări și interpelări
Fiecare deputat poate formula întrebari scrise sau poate adresa întrebări orale Guvernului, miniștrilor ori altor conducători ai organelor administrației publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris și oral.
Întrebarea constă într-o simplă cerere de a raspunde dacă un fapt este adevarat, dacă o informație este exactă, dacă Guvernul și celelalte organe ale administrației publice înteleg să comunice Camerei informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenția de a lua o hotarâre într-o problemă determinată.Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe.